ÎNADÍNS adv. Cu un anumit scop, anume, intenționat. ◊ (Adjectival, neobișnuit) A fost din parte-i și o înadinsă cercare de a constrânge (ODOBESCU). [Formă gramaticală: (adjectival, f.) înadinsă. – Var.: într-adins adv.] – Din în + adins. Vezi definitia »

decadere(sens juridc) Vezi definitia »

CENS s.n. 1. Recensământ făcut din cinci în cinci ani în vechea Romă asupra cetățenilor și a averii lor. ♦ Cens electoral = cuantum minim de impozit care, în anumite sisteme electorale, dă dreptul unui cetățean să aleagă sau să fie ales. 2. (În orânduirea feudală) Prestație anuală în bani sau în natură, datorată de posesorul pământului seniorului său feudal. [Pl. -suri. / < lat. census, cf. fr. cens, it. censo]. Vezi definitia »

NONSÉNS s. n. ceea ce este lipsit de sens, de rațiune; absurditate. (< fr. non-sens) Vezi definitia »

BURNS [bə:nz], Robert (1759-1796), poet scoțian. Versuri remarcabile prin verva, duioșia și farmecul lor, scrise în engleză sau în dialect, inspirate din viața și din cîntecele poporului („Poeme”). Vezi definitia »