captalán (captaláni), s. m. – s. m. 1. Plantă erbacee (Tussilago petasites). – 2. Capac de stup. Mag. kaptalan; concurează cu dubletul captar, s. n. (capac de stup), din bg. kaptár (DAR; cf. Skok 73). Vezi definitia »

ERGÁN s.n. Produs ceramic, folosit în special în electrotehnica de înaltă frecvență. [< fr. ergan]. Vezi definitia »

afgán / afghán [gh pron. g] adj. m., s. m., pl. afgáni / afgháni; adj. f., s. f. afgánă / afghánă, pl. afgáne / afgháne Vezi definitia »

DUHÁN, duhanuri, s. n. (Reg.) Tutun. – Din scr. duhan. Vezi definitia »

țigán (-ni), s. m. – Rom. – Var. înv. ațigan. Mgr. τσίγγανος, prin intermediul sl. (a)ciganinŭ (Cihac, II, 433; Tiktin; c.f Vasmer, III, 294), cf. sb., cr. ciganin, slov. cigan, pol., rus. cygan, mag. cigány, tc. çengene (› cenghenea, s. f. țigan, termen depreciativ). – Der. țigană, s. f. (înv., femeie din neamul țiganilor); țigănărit, s. n. (înv., impozit pe țiganii robi); țigancă, s. f. (țigană), din sl. cyganŭka; țigăncușe, s. f. (diminutiv de la țigancă; plantă, Tagetes erecta); țigănesc, adj. (privitor la țigani); țigănește, adv. (ca țiganii); țigăni vb. refl. (a se umili, a se căciuli; a se tîrgui exagerat); țigănime, s. f. (mulțime de țigani); țigănos, adj. (cu aspect de țigan; jegos); țigănuș, s. m. (diminutiv de la țigan; pasăre acvatică, Falcinellus igneus). Vezi definitia »