ISTERÍSM s.n. (Med.) Formă de psihonevroză caracterizată prin instabilitate emotivă, imaturitate afectivă și tulburări somatice a căror origine nu e demonstrabilă. [Cf. fr. hystérisme, it. isterismo]. Vezi definitia »

NONCONFORMÍSM s. n. Tendința de a nu accepta moravurile, mentalitatea, tradițiile unui anumit mediu; neconformism. – Din fr. non-conformisme. Vezi definitia »

METODÍSM s. n. doctrină religioasă cu principii morale foarte severe, practicată de o sectă anglicană. (< fr. méthodisme) Vezi definitia »

VOLTERIANÍSM s.n. Filozofia lui Voltaire, care afirmă, pe linia raționalismului, ireligiozitatea epicuriană și antiascetică, criticând totodată fanatismul, prejudecățile, intoleranța și abuzurile de orice fel. [Pron. -ri-a-, scris și voltairianism. / < fr. voltairianisme, cf. Voltaire – scriitor și filozof francez]. Vezi definitia »

VAGINÍSM s. n. contracție spasmodică dureroasă a mușchiului constrictor al vaginului. (< fr. vaginisme) Vezi definitia »