Definita cuvantului barbar
BARBÁR, -Ă s. m. f. 1. nume dat de greci și romani oricărui individ care aparținea unei populații străine. 2. (pl.) nume dat în trecut popoarelor migratoare care au invadat Europa la începutul evului mediu; (sg.) individ aparținând unui asemenea popor. 3. (fig.; și adj.) om crud, sălbatic, necivilizat; grosolan. ◊ (adv.) în mod crud, sălbatic. (< fr. barbare, lat. barbarus)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu barbar
CESIONÁR, -Ă, cesionari, -e, s. m. și f. Persoană care beneficiază de un contract de cesiune, căreia i se transferă de la altcineva un bun sau un drept. [Pr.: -si-o-] – Din fr. cessionnaire. Vezi definitia »
tâmbár, tâmbáre, s.n. (înv.) veșmânt, haină (femeiască), manta. Vezi definitia »
ANTICÁR s.m. Cel care se ocupă cu vânzarea și cumpărarea cărților vechi. ♦ amator, colecționar de lucruri vechi de artă, de antichități. [Var. anticvar s.m. / < germ. Antiquar, fr. antiquaire]. Vezi definitia »
INTRAGLANDULÁR, -Ă adj. care se află, se petrece în interiorul glandelor. (< engl. intraglandular) Vezi definitia »
BUDOÁR s.n. (Liv.) Salon intim de primire al unei femei (mai ales din așa-zisa înaltă societate). [Pl. -re-, -ruri. / < fr. boudoir]. Vezi definitia »