TURTÍT, -Ă, turtiți, -te, adj. 1. Întins², lățit (prin lovire, apăsare, comprimare). 2. Fig. Obosit, decepționat, descurajat, blazat. 3. Fig. (Fam.) Foarte beat. – V. turti. Vezi definitia »

SIDERÍT², siderite, s. n. Meteorit constituit aproape în întregime din fier. – Din fr. sidérite. Vezi definitia »

JUGĂRÍT s. n. Taxă care se plătea pentru un car de lemne cărate din pădure. ♦ Loc la ieșirea din pădure unde se plătea această taxă. – Jug + suf. -ărit. Vezi definitia »

ÎNVESELÍT, -Ă, înveseliți, -te, adj. Care a devenit vesel, bine dispus. – V. înveseli. Vezi definitia »

RÂȘNÍT s. n. Acțiunea de a râșni. – V. râșni. Vezi definitia »