CAȘĂ s.f. În bucătăria rusească și poloneză, boabe de hrișcă prăjite, respectiv păsatul fiert din acestea, precum și aluatul din făină de hrișcă (ca un terci)folosit pentru prepararea lipiilor sau a clătitelor groase (blinî) tradiționale; prin ext. budincă dulce din arpacaș de orz sau din griș, fierte în lapte. Din rus. kașa. Vezi definitia »

TUFĂNÍCĂ, tufănele, s. f. Specie de crizantemă cu flori mici; dumitriță. [Pl. și: tufănici] – Tufan + suf. -ică. Vezi definitia »

RAGÁDĂ s. f. 1. mică ulcerație pe piele și pe mucoasa anală. 2. sfârcul mamelei. (< fr. rhagade) Vezi definitia »

TĂTĂROÁICĂ, tătăroaice, s. f. Femeie din neamul tătarilor (1); tătarcă (1), tătăriță. – Tătar + suf. -oaică. Vezi definitia »

SUDÚRĂ, suduri, s. f. 1. Operație de sudare; p. ext. locul îmbinării prin sudare a două sau mai multor piese. 2. Fig. Închegare, îmbinare, legătură, unire (strânsă). – Din fr. soudure. Vezi definitia »