Definita cuvantului berlină
BERLÍNĂ s. f. 1. trăsură; cupeu cu patru locuri. 2. caroserie de automobil cu patru uși și patru geamuri laterale. (< fr. bérline)

Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu berlină
neiasítă, neiasíte, s.f. (înv.) pelican. Vezi definitia »
OXIURIÁZĂ s.f. (Med.) Boală cauzată de prezența oxiurilor în organism; enterobiază. [Pron. -xi-u-ri-a-, var. oxiuroză s.f. / < germ. Oxyuriasis]. Vezi definitia »
CERUZÍTĂ s.f. v. ceruzit. Vezi definitia »
cormánă (cormáne), s. f.1. Parte a plugului care răstoarnă și mărunțește brazdele, răsturnătoare. – 2. La moara de apă, stavilă. – 3. (Înv.) Catarg. – 4. Ascuțire prea scurtă, care tocește tăișul. – Var. córman, cormán, córmănă. Origine incertă. Se consideră în general der. de la mag. kormány „cîrmă” (Cihac, II, 493; Cancel 13; DAR; Gáldi, Dict., 88), cuvînt care provine din sl. krŭmilo „cîrmă”, cf. cîrmi, și de asemenea sb. korman, rus. kormilo „cîrmă”; însă semantismul din rom. pare izolat și prezintă dificultăți. Este posibil să se produs o contaminare cu alt cuvînt, compară de ex. gr. ϰορωνόν „extremitate îndoită”. Vezi definitia »
IMAGÍSTICĂ s.f. Producție literară (uneori formalistă) în care predomină imaginile. [< fr. imagistique]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z