obúz, obúzuri, s.n. (înv.) armată, armie. Vezi definitia »

BIBLIOBÚZ, bibliobuze, s. n. Automobil amenajat cu o bibliotecă volantă. [Pr.: -bli-o-] – Din fr. bibliobus. Vezi definitia »

harbúz (harbúji), s. m. – Pepene verde, lubeniță (Citrullus vulgaris). Tc. harbuz, karpuz (Roesler 606; Miklosich, Fremdw., 75; Șeineanu, II, 209; Ronzevalle 126), din per. gharbusa; cf. sp. arbusa „pepene de Astrahan”, ngr. ϰαρπούζι, alb. karpus, bg., sb. karpuz. – Der. harbuzesc, adj. (varietate de pere); harbuzărie, s. f. (plantație de pepeni verzi). Din rom. provine pol. arbuz (Miklosich, Wander., 12), rut. arbuzá. Vezi definitia »

MINIBÚZ s. n. microbuz. (< fr. minibus) Vezi definitia »

HIDROBÚZ s.n. Ambarcație de mic tonaj care face transporturi de pasageri de-a lungul coastei mării. [< hidro- + (auto)buz]. Vezi definitia »