a da cu coastele în populație expr. (d. o femeie de moravuri ușoare) a întreține relații sexuale cu un număr nelimitat de parteneri; a duce o viață libertină. Vezi definitia »

PATOGENÍE s. f. ramură a medicinei care studiază mecanismul de apariție și dezvoltare a bolilor; patogeneză. (< fr. pathogénie) Vezi definitia »

ACROMICRÍE s. f. stare anormală prin insuficiența secreției hormonului de creștere al hipofizei, prin dezvoltarea insuficientă a extremităților și a craniului. (< fr. acromicrie) Vezi definitia »

ECTAZÍE¹ s. f. 1. (metr.) licență în folosirea unei silabe scurte cu valoare de silabă lungă. 2. dilatare artificială a unui organ cavitar, a unui conduct sau vas sangvin. (< fr. ectasie) Vezi definitia »

FOTOTRIANGULÁȚIE s.f. Triangulație efectuată cu ajutorul fotogramelor. [Pron. -tri-an-. / < fr. phototriangulation]. Vezi definitia »