terezíe (-íi), s. f. – Taler de balanță. – Var. tirizie. Megl. tereziiă. Tc. terazi (Roesler 604; Șeineanu, I, 356; Lokotsch 2029), din per. tärazu, cf. alb. terezi, sb. terezija. Vezi definitia »

COMUNICÁȚIE s. f. 1. mijloc de comunicare între două puncte; legătură, contact (rutier, telefonic etc.) ◊ (pl.) ansamblu de infrastructuri care permite asemenea legături. 2. figură retorică prin care un orator sau autor se adresează auditoriului, respectiv cititorului, simulând a-l consulta cu privire la aprecierea unor fapte sau în legătură cu justețea unor afirmații ori argumente. (<fr. communication, lat. communicatio) Vezi definitia »

SIFILIGRAFÍE s. f. specialitate medicală care studiază sifilisul. (< fr. syphiligraphie) Vezi definitia »

ERITROPLAZÍE s. f. dermatoză pe mucoase, sub formă de pete roșii, lucitoare, nedureroase, care se transformă de obicei într-un epiteliom. (< fr. érythroplasie) Vezi definitia »

DUODENECTOMÍE s. f. rezecție chirurgicală a duodenului. (< fr. duodénectomie) Vezi definitia »