fábulă (fábule), s. f. – Povestire scurtă alegorică. Lat. fabula (sec. XIX). – Der. (din fr.) fabulist, s. m.; fabulos, adj.; fabulați(un)e, s. f.; confabula, vb. refl. Cf. faulă. Vezi definitia »

BIOGNÓZĂ s.f. Studiul cunoașterii proceselor care au loc în materia vie. [Cf. gr. bios – viață, gnosis – cunoaștere]. Vezi definitia »

SUPLEÁNȚĂ s. f. înlocuire temporară a unui funcționar, a unui membru dintr-o adunare, dintr-un birou. (< fr. suppléance) Vezi definitia »

VALERIÁNĂ s.f. 1. Plantă erbacee cu flori trandafirii sau albe; (pop.) odolean. 2. Substanță medicamentoasă preparată din rădăcina acestei plante. [Pron. -ri-a-. / < fr. valériane]. Vezi definitia »

glucoproteínă s.f. Proteină complexă rezultând din combinarea unei proteine cu o glucidă. (< fr. glucoprotéine) Vezi definitia »