POLITEHNICÍSM s. n. (Rar) Caracter politehnic (exagerat). – Politehnic + suf. -ism. Vezi definitia »

CEREBRALÍSM s. n. raționalism exagerat. (< engl. cerebralism) Vezi definitia »

CAMELEONÍSM s. n. 1. însușire a unor reptile de a-și schimba culoarea pielii potrivit mediului înconjurător; homocromie. 2. (fig.) schimbare a purtării și a convingerilor cuiva în funcție de împrejurări. (< fr. caméléonisme) Vezi definitia »

ISTORÍSM s. n. principiu de bază al metodei dialectice în cercetarea științifică, potrivit căruia evenimentele și fenomenele se studiază în procesul apariției, dezvoltării și pieirii lor, în strânsă legătură cu condițiile istorice concrete care le-au dat naștere. (< fr. historisme, rus. istorizm) Vezi definitia »

ROUSSEAUÍSM [RU-SO-ISM] s. n. concepția lui Jean-Jacques Rousseau, care, pornind de la idealizarea naturii și a „stării naturale” a omului, pe care societatea și civilizația l-ar corupe, condamnă inegalitatea economică și politică, despotismul, susținând principiul întoarcerii la natură. (< fr. rousseauisme) Vezi definitia »