MORTIÉR s.n. Tun de mare calibru, cu țeava scurtă și cu o traiectorie foarte curbată; obuzier. [Pron. -ti-er, var. mortieră s.f. / < fr. mortier]. Vezi definitia »

GHÉIZER, gheizere, s. n. Izvor intermitent de apă fierbinte și de vapori, de origine vulcanică, care aruncă apa, la intervale egale, până la mare înălțime, sub forma unei coloane (2). – Din fr., engl. geyser. Vezi definitia »

LÁSER s.n. Dispozitiv, amplificator cuantic de radiații electromagnetice vizibile, foarte intense și înguste, cu mare directivitate, folosit în telecomunicații, metalurgie etc. [Pl. -re, (s.m.) -ri. / < engl.., fr. laser, cf. engl. l(ight) a(mplification by) s(timulated) e(mission of) r(adiation) – amplificare a luminii prin stimularea emisiunii radiației]. Vezi definitia »

user dintr-o comunitate virtuala, creditat cu maxim de popularitate Vezi definitia »

SCUTIÉR, scutieri, s. m. 1. (În evul mediu, în apusul Europei) Tânăr nobil vasal care purta scutul (1) și celelalte arme ale cavalerului sau ale seniorului său. 2. (Înv.) Ostaș, luptător (echipat cu scut). [Pr.: -ti-er] – Scut + suf. -ier (după fr. écuyer). Vezi definitia »