SEBACÉU, -ÉE adj. De natura seului, unsuros. ♦ Glande sebacee = glande situate în piele la rădăcina părului și care secretează sebumul; chist sebaceu = umflătură apărută sub piele datorită hipertrofiei glandelor sebacee. [Pron. -ceu. / < fr. sébacé, cf. lat. sebaceus < sebum – seu]. Vezi definitia »

PORTMONÉU, portmonee, s. n. Obiect de piele, de pânză etc. în care se țin de obicei banii mărunți. – V. portofel. – Din fr. porte-monnaie. Vezi definitia »

potentéu, potentéi, s.m. (reg.) tânăr însărcinat la nunțile țărănești cu supravegherea miresei, din preziua nunții până la sfârșitul ei. Vezi definitia »

PAPILIONACÉU, -ÉE I. adj. (despre corolă) compus din cinci petale, ca un fluture. ◊ (despre plante) cu o asemenea corolă. II. s. f. pl. familie de plante dicotiledonate leguminoase cu petalele în forma aripilor unui fluture. (< fr. papilionacée/s/) Vezi definitia »

restéu (restéie), s. n. – Cui cu care se închide jugul. – Var. răsteu, restei, restel. Mag. ereszto „care dă drumul” (Scriban; Gáldi, Dict., 95). Legătura cu sl. rastaviti „a separa”, bg. razstav „separare” (Cihac, II, 364; Conev 70) sau cu lat. rastĕllus (Tiktin) este dubioasă. Vezi definitia »