TRANSCENDENTALÍSM s. n. 1. Concepție filozofică elaborată de Kant și bazată pe ideea că formele apriorice ale conștiinței precedă experiența și constituie condițiile existenței ei. 2. Curent filozofic caracterizat prin religiozitate panteistă și prin spirit umanitar. – Din fr. transcendantalisme (după transcendent). Vezi definitia »

HELIOCENTRÍSM s. n. Sistemul heliocentric. [Pr.: -li-o-] – Din fr. héliocentrisme. Vezi definitia »

VULGARÍSM, vulgarisme, s. n. Expresie vulgară (1); cugetare vulgară. – Din fr. vulgarisme. Vezi definitia »

DONJUANÍSM s. n. (Livr.) Atitudine, caracter, faptă de donjuan. [Pr.: -ju-a-, j pron. și sp. h] – Don Juan (n. pr.) + suf. -ism. Vezi definitia »

UNIONÍSM s. n. tendință de a se uni, de a se grupa într-o uniune; curent, concepție având la bază această tendință. (< fr. unionisme) Vezi definitia »