DIHOTIPÍE s. f. apariție a unor organe omoloage de tip diferit la aceeași plantă. (< fr. dichotypie) Vezi definitia »

TUMEFÁCȚIE s. f. umflătură a unui țesut sau organ provocată de tulburări ale circulației sângelui sau limfei; tumescență. (< fr. tuméfaction) Vezi definitia »

CRIMODINÍE s. f. durere care apare la contactul cu gheața sau cu apa rece. (< fr. crymodynie) Vezi definitia »

SEISMOTERAPÍE s. f. procedeu terapeutic prin vibrații rapide, regulate și de mică amplitudine, folosit împotriva anumitor atonii funcționale; vitroterapie. (< fr. séismothérapie) Vezi definitia »

URICEMÍE, uricemii, s. f. Creștere patologică a cantității de acid uric din sânge. – Din fr. uricémie. Vezi definitia »