TUȚIORÍSM s.n. Tendință în teologia morală catolică de a obliga la interpretarea cea mai riguroasă a normelor care pot fi interpretate în mai multe feluri. [Pron. -ți-o-. / < it. tuziorismo, cf. lat. tutior – mai sigur]. Vezi definitia »

CAZUALÍSM s.n. Concepție filozofică idealistă, care atribuie întâmplării cauzele evenimentelor și ordinea în care se succedă acestea. [Cf. fr. casualisme]. Vezi definitia »

HIPOCRATÍSM s.n. 1. (Med.) Sistem de tratament bazat pe concepția lui Hipocrat. 2. Hipocratism digital = îngroșare a extremității degetelor, cu deformarea unghiilor. [< fr. hippocratisme]. Vezi definitia »

ANEXIONÍSM s. n. politică de anexiune. (< fr. annexionnisme) Vezi definitia »

MARGINALÍSM s. n. (ec.) curent de gândire potrivit căruia valoarea de schimb a unui produs este determinată de ultima unitate disponibilă din acel produs. (< fr. marginalisme) Vezi definitia »