crívină (crívini), s. f. – Grind cu arbuști sau tufișuri ce se formează de obicei la cotiturile rîurilor, pădurice aproape în mlaștină. – Var. crină, crivă, crivaie. Sl. (bg.) krivina „curbă”, din sl. krivŭ „strîmb” (DAR). Cf. crivac, crivală, crivăț. Vezi definitia »

brîglă (brîgle), s. f. – Parte mobilă la războiul de țesut. – Var. bîr(g)lă, braglă, braclă. – Megl. bîrdilă. Bg. bŭrdilo (Cihac, II, 9; DAR), prin intermediul unei forme bîrd(i)lă, ca în megl. – Der. brîglar, s. m. (arțar). Vezi definitia »

DETENTĂ, detente, s. f. 1. (Fiz.) Expansiune. 2. Calitate a unui sportiv prin care reușește să se desprindă de la sol în înălțime sau în lungime (prin combinarea forței și a vitezei). – Din fr. détente Vezi definitia »

CONTEXTÚRĂ s.f. Mod în care sunt îmbinate elementele unui tot; înlănțuire; legătură. [< fr. contexture]. Vezi definitia »

spénță (-țe), s. f. – Suprataxă de încasat după impozite. – Var. spință, spenge. Lat. expensa, cf. v. sb. spenĭza, sb. spenče, spenza (Cihac, II, 357; Tiktin). Sec. XVIII, înv. Este dubletul lui spese (var. speze), s. f. pl. (cheltuieli), din it. spese. Vezi definitia »