Definita cuvantului bretelă
BRETÉLĂ s. f. 1. sistem de ramificație din două diagonale care asigură legătura între două drumuri, căi ferate, conducte magistrale. ◊ șosea, alee ocolitoare; centură. 2. (mit.) porțiune de șant care leagă două poziții de apărare succesive. (< fr. bretelle)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu bretelă
firídă (firíde), s. f. – Nișă, adîncitură în zid. – Var. hiridă. Mr. firidă. Ngr. φυρίδα (Philippide, Principii, 148), cf. bg. firida. Vezi definitia »
scăiáncă s.f. (reg.) soi de struguri care se coc timpuriu. Vezi definitia »
însurătúră s.f. (înv.) însurare, însurătoare, căsătorie. Vezi definitia »
cameristă, cameriste s. f. (eufem.) prostituată. Vezi definitia »
ZDROÁBĂ, zdroabe, s. f. (Reg.) Oboseală; trudă; agitație, zbucium. – Din zdrobi (derivat regresiv). Vezi definitia »