Definita cuvantului brianță
BRIÁNȚĂ s. f. 1. strălucire. 2. (fig.) splendoare, măreție, pompă. (< fr. brillance)

Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu brianță
UNGUROÁICĂ, unguroaice, s. f. Femeie maghiară. – Ungur + suf. -oaică. Vezi definitia »
a se îngălbeni de frică expr. a se speria foarte tare. Vezi definitia »
AZBUCOÁVNĂ, azbucoavne, s. f. (Înv.) Abecedar. – Slav (v. sl. azŭbukovĭno). Vezi definitia »
DACTILOGRÁMĂ s. f. 1. amprentă lăsată de deget, ca mijloc de identificare în antropometrie. 2. text dactilografiat. (< fr. dactylogramme) Vezi definitia »
TERACÓTĂ, teracote, s. f. 1. Produs ceramic (obținut din argilă prin ardere în cuptoare la o temperatură joasă și prin smălțuire), din care se fac plăci pentru sobe, obiecte ornamentale etc. 2. Sobă de teracotă. 3. Sculptură realizată în tehnica obținerii teracotei (1). – Din it. terracotta. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z