EMINESCOLÓG, -Ă s.m. și f. Cercetător, specialist în eminescologie. [< eminescologie]. Vezi definitia »

EPIZOOTOLÓG, -Ă s.m. și f. Specialist în epizootii. [Cf. it. epizootologo]. Vezi definitia »

POLÓG¹, poloage, s. n. 1. (Pop.) Cantitate de iarbă (sau de alte plante) cosită dintr-o singură mișcare de coasă; mănunchi de fân sau de grâu secerat (care urmează să fie adunat sau legat în snopi). ◊ Expr. (Adverbial) A sta (sau a zăcea, a cădea) polog = a sta (sau a zăcea, a cădea) grămadă. 2. (Reg.) Întoarcere sau împrăștiere a fânului cosit (pentru a se usca). 3. (Reg.) Iarbă bună de cosit. – Din bg., scr. polog. Vezi definitia »

picinóg, -oágă, adj. (reg.; despre oameni) mărunt, scund; sfrijit. Vezi definitia »

-LOG Element secund de compunere savantă, cu sensul de „specialist”, „tehnician”, „vorbire”, „discurs”. [< fr. -logue, it. -logo]. Vezi definitia »