TIOURÉE s. f. Substanță organică, incoloră, solubilă în apă, întrebuințată la fabricarea unor medicamente sau a unor materiale plastice. [Pr.: ti-o-u-re-e] – Din fr. thio-urée. Vezi definitia »

SAPINDACÉE s.f.pl. Familie de plante lemnoase și liane dicotiledonate dialipetale, adesea grimpante sau volubile, din regiunile tropicale; (la sg.) plantă din această familie. [Sg. invar. / < fr. sapindacées]. Vezi definitia »

UVÉE s.f. (Anat.) Strat pigmentar al irisului. [Pron. -ve-e. / < fr. uvée]. Vezi definitia »

TEODICÉE s.f. Doctrină filozofică-religioasă conform căreia lumea este opera perfectă a divinității, răul având altă origine. ♦ Teologie naturală. [Pron. te-o-... ce-e, pl. invar. / < fr. théodicée, it. teodiceea, cf. gr. theos – zeu, dike – justiție]. Vezi definitia »

ERBACÉE, erbacee, adj., s. f. (Plantă) care are tulpina subțire, fragedă, moale și apoasă, de obicei verde. – Din fr. herbacé, lat. herbaceus. Vezi definitia »