EOLÍT, eolite, s. n. Piatră din epoca preistorică, grosolan cioplită și folosită ca primă unealtă. [Pr.: e-o-] – Din fr. éolithe. Vezi definitia »

ȚOPĂÍT s. n. Faptul de a țopăi. – V. țopăi. Vezi definitia »

CROMOCÍT s.n. Cromatocit. [< fr. chromocyte]. Vezi definitia »

prăfuit, prăfuiți s. m. (tox.) consumator de heroină. Vezi definitia »

ALÍT s.n. (Geol.) Rocă afinată de culoare roșie, conținând o mare cantitate de aluminiu și fier, produsă prin procese de alterare a scoarței terestre în condiții de temperatură și umiditate ridicate. ♦ Constituent principal al clincherelor de ciment portland artificial. [< fr. allite]. Vezi definitia »