PĂSĂRÚICĂ, păsăruici, s. f. Păsărea. [Var.: păserúică s. f.] – Pasăre + suf. -uică. Vezi definitia »

PELÍNCĂ, pelinci, s. f. (Reg.) Scutec. ◊ Expr. A ieși (sau a fi scos) din pelinci = a depăși vârsta alăptării; p. ext. a fi foarte tânăr, fără experiență. ♦ Pelincile Domnului = turte subțiri și rotunde din aluat nedospit, îndulcite cu miere sau cu zahăr și presărate cu miez de nuci, tradiționale la unii creștini în ajunul Crăciunului. – Din magh. pelenka, ucr. pelinka. Vezi definitia »

LUNÚLĂ s.f. 1. (Geom.) Figură plană formată din două arce de cerc cu aceleași extremități. ◊ Lunulele lui Hipocrate = cele două lunule obținute prin construcția unor semicercuri pe ipotenuza și catetele unui triunghi dreptunghic. 2. Pată albă de forma unei semilune, situată la baza unghiei omului. [< fr. lunule, cf. lat. lunula – semilună]. Vezi definitia »

BOIÁLĂ, boieli, s. f. Vopsire. ♦ (Peior.) Fardare. – Din boi¹ + suf. -eală. Vezi definitia »

ÎNCONDEIETÚRĂ, încondeieturi, s. f. Încondeiat¹; (concr.) desen executat pe ouăle de Paști, pe obiecte de ceramică. – Încondeia + suf. -ătură. Vezi definitia »