déver (-ri), s. m. – Vornicel la nunțile din popor (Banat și Trans.), flăcău care îl însoțește pe mire. – Var. diever, diaver, divăr. Bg. dĕver, sb. djever (Tiktin; Candrea). – Der. deveră, s. f. (fată care o însoțește pe mireasă); divăriță (var. deveriță), s. f. (prietenă a miresei). Vezi definitia »

ASSÉMBLER (cuv. engl.) s. n. Asamblor specific unor microcalculatoare (Cub-Z, M 118, Junior etc.) întîlnit sub formele: ASM (Small Assembler) și MASM (Macro assembler). Vezi definitia »

RADIFÉR, -Ă adj. Care conține radiu. ♦ (Rar; despre substanțe) Care emite radiații. [< fr. radifère]. Vezi definitia »

céster, céstere, s.n. (înv.) funie groasă cu care se legau plutele de cazic, în schelă; odgon, țenchi, cioană. Vezi definitia »

usser + liloldme Vezi definitia »