Definita cuvantului convențional
CONVENȚIONÁL, -Ă, convenționali, -e, adj. 1. Stabilit, prin convenție, acceptat prin tradiție. 2. Provenit dintr-o convenție învechită sau practicată mecanic (și rupt de realitate); artificial. ♦ (Despre caracter, fire etc.) Lipsit de naturalețe, factice, prefăcut. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. conventionnel, lat. conventionalis.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu convențional
PLAGÁL, -Ă adj. (în muz. bizantină și gregoriană) mod ~ = mod plasat la o cvartă inferioară sau la o cvintă superioară față de modul autentic; cadență ~ă = succesiune de acorduri, la sfârșitul unei fraze sau perioade, bazate pe tonică și pe dominantă. (< fr. plagal) Vezi definitia »
HALÁL interj. Exclamație care exprimă admirația; bravo! ◊ Expr. (Fam.) Halal mie (sau ție etc.) sau halal să-mi (sau să-ți etc.) fie! = bravo! te felicit! să-ți fie de bine! – Din tc. halal. Vezi definitia »
TELERECITÁL s. n. recital susținut în cadrul unei emisiuni la televiziune. (< tele2 + recital) Vezi definitia »
AL, A, ai, ale, art. 1. (Articol posesiv sau genitival, înaintea pronumelui posesiv sau a substantivului în genitiv posesiv, când cuvântul care precedă nu are articol enclitic) Nevasta acestui sărac era muncitoare... iar a celui bogat era pestriță la mațe (CREANGĂ). 2. (Înaintea numeralelor ordinale, începând cu „al doilea”) Clasa a zecea. – Lat. illum, illam. Vezi definitia »
SOCIOPROFESIONÁL, -Ă adj. referitor la un grup social în relație cu sectorul și nivelul economic care îl caracterizează. (< fr. socioprofessionnel) Vezi definitia »