Definita cuvantului cabină
CABÍNĂ s. f. încăpere mică amenajată într-o clădire, pe un vehicul, la bordul unei (aero)nave etc. ♦ ~ telefonică = cabină amenajată și echipată cu un post telefonic; ~ spațială = compartiment etanșeizat al unei nave spațiale în care stau astronauții în timpul zborului. (< fr. cabine)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu cabină
BĂLTOÁCĂ, băltoace, s. f. Baltă cu apă murdară și mocirloasă; adunătură sau scursură de apă de ploaie prin gropile drumurilor. ♦ Cantitate mare de lichid vărsată pe jos. [Var.: băltoágă s. f.] – Din baltă + suf. -oacă. Vezi definitia »
MELÍSĂ s.f. Plantă meliferă din familia labiatelor, cu frunze care conțin un ulei sedativ; (pop.) roiniță. [< fr. mélisse]. Vezi definitia »
șúră (șuri), s. f. – 1. Grînar, hambar. – 2. Adăpost, refugiu. Germ. Scheuer, prin intermediul rut. šura (Diez, Gramm., I, 129; Tiktin; Bogrea, Dacor., IV, 849), săs. Schyren (Mîndrescu 92; Borcea 214), mag. csúr (Cihac, II, 529; Gáldi. Dict., 196). Vezi definitia »
poárcă2, poárce, s.f. (reg.) pălărie sau căciulă uzată. Vezi definitia »
jígnă, jígne, s.f. (reg.) cușniță, jignea. Vezi definitia »