IMPREGNÁȚIE s.f. Impregnare. ♦ Distribuție neregulată în masa rocilor a unor substanțe minerale. [< fr. imprégnation]. Vezi definitia »

ALICĂRÍE s. f. Material de construcție din spărturi de cărămidă sau din piatră naturală, folosit ca umplutură. – Alic(ă) + suf. -ărie. Vezi definitia »

MASTOIDECTOMÍE s.f. Excizie a apofizei mastoide. [Pron. -to-i-, gen. -iei. / < fr. mastoïdectomie, cf. gr. mastos – mamelă, ektome – excizie]. Vezi definitia »

ARTILÉRIE s. f. armă din compunerea forțelor armate cu guri de foc și instalații care servesc la aruncarea de proiectile grele la distanță mare. (< rus. artileriia, fr. artillerie) Vezi definitia »

CAVILÁȚIE s.f. (Liv.) Argument verbal care nu atinge fondul serios al lucrurilor; sofism; declamație goală. [Cf. fr. cavillation, lat. cavillatio]. Vezi definitia »