FULGURÁȚIE, fulgurații, s. f. 1. Iluminație bruscă a cerului neînsoțită de tunet, produsă de o descărcare electrică în regiunile înalte ale atmosferei. 2. (Med.; în sintagma) Fulgurație electrică = metodă de tratare a rănilor prin aplicare de scântei electrice de înaltă frecvență. [Var.: fulgurațiúne s. f.] – Din fr. fulguration, lat. fulguratio, -onis. Vezi definitia »

AUTODESCRÍE vb. refl. a se descrie singur. (< auto¹- + descrie) Vezi definitia »

ZOOPATÍE s.f. (Med.) Delir în care bolnavul e convins că are animale (șerpi, broaște etc.) în corp. V. zoantropie. [Gen. -iei. / < fr. zoopathie, cf. gr. zoon – animal, pathos – boală]. Vezi definitia »

HETERONIMÍE s.f. v. eteronimie. Vezi definitia »

PREPARÁȚIE, preparații, s. f. 1. Preparare, pregătire în vederea unei acțiuni. 2. Prepararea unui produs (pentru a servi unor cercetări). 3. Meditație. [Var.: preparațiúne s. f.] – Din fr. préparation, lat. praeparatio, -onis. Vezi definitia »