PROCLÍTIC, -Ă adj. (despre cuvinte; articole nehotărâte, posesive și prefixe) așezat înaintea altui cuvânt, neavând accent propriu. (< fr. proclitique) Vezi definitia »

APRIÓRIC, -Ă, apriorici, -e, adj. (În teoria idealistă a cunoașterii formulată de Leibniz și Kant, care presupune existența rațiunii pure) Anterior experienței, independent de experiență; bazat numai pe rațiune. [Pr.: -pri-o-] – După germ. apriorische. Vezi definitia »

PLÁSMIC, -Ă adj. plasmatic. (< fr. plasmique) Vezi definitia »

PARASIMPATOMIMÉTIC, -Ă adj., s. n. (substanță) cu efect comparabil celui al excitației sistemului parasimpatic. (< fr. parasympathomimétique) Vezi definitia »

BIBLIOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la bibliologie. [< fr. bibliologique]. Vezi definitia »