Definita cuvantului caldeean
CALDEEÁN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Caldeea. ◊ (s. f.) limbă semitică vorbită în Caldeea. (< fr. chaldéen)

Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu caldeean
PRECAMBRIÁN, -Ă adj., s. n. (din) prima eră geologică, anterioară cambrianului, care durează de la consolidarea scoarței terestre până la apariția trilobiților; antecambrian. (< fr. précambrien) Vezi definitia »
PRIMPLÁN s.n. Cadru cinematografic în care interpreții sunt filmați de aproape. [Pl. -nuri. / < prim- + plan]. Vezi definitia »
șadirván (-ne), s. n. – Jet de apă. Tc. (per.) sadirvan. Sec. XIX, înv. Vezi definitia »
moșneán (moșnéni), s. m.1. (Înv.) Moștenitor. – 2. (Munt.) Înv., Agricultor, proprietar pe pămîntul lui pe temeiul eredității. Moșneni, care corespund răzeșilor din Mold., formau o clasă de mijloc între aristocrație (boieri) și robi (rumîni); în 1850 existau în Munt. cca. 70.000 de țărani moșneni. De la moș, deși nu-i clară, cf. der. corect moșan, n (cf. moșneag) nu a primit nici o explicație satisfăcătoare (după Candrea, trebuie să se pornească de la *moșin, cf. moșinaș, dar *moșin pare și mai puțin clar). Der. din sl. moštĭ „a putea”, prin intermediul lui moštinŭ „puternic”, cu suf. -ĕninŭ (Rosetti, BL, IX, 79; Scriban), pare îndoielnică, deoarece nici în sl., nici în rom., nu apare asociată ideea de „a putea” cu cea de „bunuri ereditare” sau de „proprietate”, ca în it. podere sau în germ. Vermögen. Der. moștean s. m., (moștenitor; proprietar, stăpîn ereditar), cuvînt înv., folosit alături de moșnean și poate derivat din acesta prin simplă disimilare, mai ales pornind de la vb. (după Tiktin, din moșan; după Candrea, din moșnean încrucișat cu sl. moštĭ „a putea”); moșneancă (var. moșteancă), s. f. (moștenitoare); moșnenesc (var. moștenesc), adj. (de țăran liber); moșneni, vb. (înv., Mold., a moșteni); moșteni, vb. (a primi o moștenire); moștenie (var. moșnenie), s. f. (înv., proprietate; moștenire); moștenitor, adj. (urmaș; înv., ereditar). Vezi definitia »
CARTEZIÁN, -Ă s.m. și f. Adept al cartezianismului. // adj. referitor la teoriile sau la ideile lui Descartes. ♦ Coordonate carteziene = sistem de numere care definesc poziția unui punct în raport cu două sau trei axe perpendiculare între ele. [Pron. -zi-an. / cf. fr. cartésien < Cartesius – numele latinizat al lui Descartes, filozof și matematician francez]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z