mesérciu (-ii), s. m. – Măcelar. Bg., sb. mesar „măcelar”, cu suf. tc. -či (Scriban). Mai puțin probabilă der. din sb. mesarče, dim. al lui mesar (Tiktin; Candrea). – Der. meserniță (var. din Banat mesarniță), s. f. (măcelărie), din sb. mesarnica. Vezi definitia »

binbangiu, binbangii s. m. (deț.) informator, denunțător. Vezi definitia »

zurlíu (-ie), adj. – Zăpăcit, nebunatic, smintit. – Mr. zurlu. Ngr. ζουρλος (Graur, BL, IV, 200), fără legătură cu țig. zuralo „robust” (Graur 195). La origine stă tc. zorlu „violent”, cf. zor. Vezi definitia »

șustangiu, șustangii s. m. (intl.) complice care asigură paza șmenarului în timpul unei tranzacții valutare ilicite. Vezi definitia »

ALBÍU, -ÍE, albii, adj. (Rar) Albicios. – Alb + suf. -iu. Vezi definitia »