ONOMATOPÉE, onomatopee, s. f. Cuvânt care, prin elementele lui sonore, imită sunete, zgomote etc. din natură; cuvânt imitativ. [Pr.: -pe-e. – Pl. și onomatopei] – Din fr. onomatopée. Vezi definitia »

GRAMINÉE, graminee, s. f. (La pl.) Familie de plante erbacee (rar lemnoase) monocotiledonate, cu rădăcina fasciculată, cu tulpina formată din noduri și internoduri, cu inflorescența în formă de spic; (și la sg.) plantă care face parte din această familie. – Din fr. graminée. Vezi definitia »

HEMORÉE s.f. Curgere de sânge; hemoragie. [Pron. -re-e, pl. invar. / < fr. hémorrhée, cf. gr. haima – sânge, rhein – a curge]. Vezi definitia »

HIPERMENORÉE, hipermenoree, s. f. Menstruație foarte abundentă, întâlnită la începutul menopauzei, în unele boli uterine, în cancerul uterin etc. – Din fr. hyperménorrhée. Vezi definitia »

ZOOGLÉE s.f. Aglomerare de microorganisme într-o masă mucilaginoasă. (din fr. zooglée) Vezi definitia »