DIZGRAȚIÁ vb. I. tr. (Uneori ironic) A înceta de a mai favoriza pe cineva, a-l arunca în dizgrație. [Pron. -ți-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind, var. dezgrația vb. I. / < it. disgraziare, fr. disgracier, după grație]. Vezi definitia »

APPIA, Adolphe (1862-1928), scenograf, regizor, teoretician de teatru elvețian. Reformator al artei spectacolului modern. Remarcabile puneri în scenă ale operelor lui Wagner. Lucrări teoretice („Opera de artă vie”). Vezi definitia »

GIÁRDIA s. f. (Zool.) Lamblie (Giardia intestinalis). [Pr.: giar-di-a] – Din lat. Giardia [intestinalis], numele științific al giardiei. Vezi definitia »

CADMIÁ, cadmiez, vb. I. Tranz. A acoperi suprafața unui obiect metalic cu un strat subțire de cadmiu în scopul protejării ei contra eroziunii. [Pr.: -mi-a] – Din cadmiu. Vezi definitia »

împociá vb. I (înv.; despre un loc) a bate poci (țăruși), ca semn că este oprit să treci sau să calci pe un loc. Vezi definitia »