FARMACOPSIHIATRÍE s.f. (Med.) Studiul substanțelor chimice care provoacă tulburări mentale și efectele lor. [< fr. pharmacopsychiatrie]. Vezi definitia »

omilíe (omilíi), s. f. – Predică. – Mr. omilie. Mgr. ỏμιλία (sec. XVIII). – Der. omiliar, s. n. (carte de predici). Vezi definitia »

PIPERNICÍE s. f. (Rar) Stare sau aspect pipernicit. – Pipernici + suf. -ie. Vezi definitia »

AUTOPLASTÍE, autoplastii, s. f. Intervenție chirurgicală prin care se reface o parte distrusă din țesutul corpului cu ajutorul unei grefe² luate din însuși corpul individului respectiv. [Pr.: a-u-] – Din fr. autoplastie. Vezi definitia »

MEZOMERÍE s.f. (Chim.) Fenomen de oscilare a structurii unei molecule între formele ei izomere electronic; structură intermediară. ◊ Teoria mezomeriei = teorie care consideră că, pentru o substanță ce poate fi formulată în mai multe structuri (structuri-limită), adevărata ei structură nu este cea redată prin structurile-limită, ci cea intermediară acestora. V. rezonanță. [Gen. -iei. / < fr. mésomerie]. Vezi definitia »