DÚPLICĂ s.f. (Jur.) Răspuns la o replică. [Cf. fr. duplique, germ. Duplik, it. duplica]. Vezi definitia »

RECTÍTĂ s. f. inflamație a rectului; proctită. (< fr. rectite) Vezi definitia »

CHÍTĂ, chite, s. f. (Reg.) 1. Mănunchi de flori, de frunze etc. 2. Mănunchi format din douăsprezece fuioare de in sau de cânepă. – Din scr. kita, ucr. kyta. Vezi definitia »

PESTILÉNȚĂ, pestsilențe, s. f. (Livr.) 1. Boală contagioasă, molimă; spec. ciumă. 2. Fig. Învățătură dăunătoare. – Din fr. pestilence, germ. Pestilenz. Vezi definitia »

CARIÉRĂ² s.f. 1. Profesiune, ocupație. 2. Poziție în ierarhia socială și profesională, în societate; situație bună. [Pron. -ri-e-. / < fr. carrière, cf. it. carriera – drum de care]. Vezi definitia »