NEOPITÉC s.m. Specie de maimuță fosilă de la începutul erei terțiare. [< fr. néopithèque]. Vezi definitia »

inec Vezi definitia »

BERBÉC, berbeci, s. m. I. 1. Masculul oii. 2. (La sg. art.) Constelație din emisfera boreală, în dreptul căreia trece soarele între 21 martie și 21 aprilie; unul dintre cele douăsprezece semne ale zodiacului. II. 1. (Înv.) Mașină de război întrebuințată la spargerea zidurilor și porților unei cetăți asediate. 2. Dispozitiv mecanic sau manual compus dintr-o piesă grea care acționează prin cădere, folosit la baterea pilonilor, bătucitul pământului, spargerea bucăților mari de fontă etc. ◊ Lovitură de berbec = izbitură a coloanei de lichid într-o conductă, produsă când scurgerea lichidului e oprită brusc. [Var.: berbéce s. m.] – Lat. berbex, -ecis (= vervex). Vezi definitia »

EC- elem. „În afară de”. (din fr. ec-, cf. gr. ek = în afară) Vezi definitia »

cec (cécuri), s. n. – Document prin care posesorul unui cont dispune plata unei sume de bani. Engl. check. Vezi definitia »