USTUROÍȚĂ, usturoițe, s. f. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu miros puternic de usturoi, cu flori mici, albe, întrebuințată în medicină; aișor (Alliaria officinalis). [Acc. și: usturóiță] – Usturoi + suf. -iță. Vezi definitia »

perioriseálă s.f. (înv.) limită, îngrădire. Vezi definitia »

ROCHÍȚĂ, rochițe, s. f. Diminutiv al lui rochie; rochioară. ◊ Compus: (Bot.) rochița rândunicii = volbură. – Rochie + suf. -iță. Vezi definitia »

NÓMĂ¹ s.f. Cangrenă a unei mucoase, din care se scurge un lichid cu miros neplăcut. [< fr. noma, cf. gr. nomein – a roade]. Vezi definitia »

BALENIÉRĂ s. f. 1. ambarcație ușoară la vânarea balenelor, pentru sport sau pentru transportat oameni. 2. șalupă rapidă (cu motor) pentru vizite oficiale, la salvarea naufragiaților etc. (< fr. baleinière) Vezi definitia »