PÂRNÁIE, pârnăi, s. f. 1. (Reg.) Oală mare de pământ, lărgită în partea de sus, folosită în gospodăria țărănească pentru gătit sau pentru păstrat alimente. ♦ Conținutul unei asemenea oale. 2. (Arg.) Închisoare, temniță. [Pr.: -na-ie] – Et. nec. Vezi definitia »

INVÉNȚIE, invenții, s. f. 1. Rezolvare sau realizare tehnică dintr-un domeniu al cunoașterii care prezintă noutate și progres față de stadiul cunoscut până atunci. 2. Afirmație care susține ca adevărate lucruri inexistente, imaginare, mincinoase; p. ext. minciună. 3. Căutarea și alegerea ideilor și argumentelor adecvate într-un discurs sau a ideilor și temelor corespunzătoare într-o creație artistică. 4. (Muz.; în forma invențiune) Mică piesă muzicală în stil contrapunctic, imitativ, specifică barocului. [Var.: invențiúne s. f.] – Din fr. invention, lat. inventio, -onis. Vezi definitia »

OZONOTERAPÍE, ozonoterapii, s. f. (Med.) Folosire a unui amestec de oxigen cu ozon în scop terapeutic. – Din fr. ozonothérapie. Vezi definitia »

AFAGÍE s. f. Incapacitate de a înghiți. – Din fr. aphagie. Vezi definitia »

GENIOPLASTÍE s. f. refacere chirurgicală, prin autoplastie, a bărbiei. (< fr. génioplastie) Vezi definitia »