AUTODÍNĂ s. f. Montaj special de radiorecepție în care același tub electronic servește ca detector și ca oscilator. [Pr.: a-u-] – Din fr. autodyne. Vezi definitia »

-bară lungă și groasă de lemn sau metal așezată deasupra încărcăturii înalte de fân sau paie și care se prinde atât în fața cât și în spatele carului cu câte o funie, odgon sau lanț de colțurile carului pentru a păstra încărcătura stabilăîn timpul trasportului. -bară grosă de lemn sau metal cu care se fixează împreună mai multe lucruri. -bară groasă cu care se proptesc unele lucruri prevenind înclinarea sau răsturnarea lor. Vezi definitia »

tárgă (tắrgi), s. f. – Pat, brancardă, năsălie. Origine incertă. Se consideră în general drept der. din germ. Trage, prin intermediul pol. tragi „tomberon”, slov. traglje „targă”, mag. taraglya (Cihac, II, 402; Philippide, Principii, 141; Tiktin; Candrea); dar această ipoteză prezintă dificultăți fonetice. Este posibil it. targa „scut mare”, fiind scutul singur sau susținut de două lemne sau lănci, forma cea mai simplă a tărgii vechi. Der. din gr. *τάργη în loc de ταράγνη (Diculescu, Elementele, 469) sau din lat. tragŭla (Giulgea, Dacor., II, 820) este și mai dificilă. Vezi definitia »

COMBÍNĂ s. f. mașină de lucru complexă care efectuează simultan mai multe operații. ◊ ~ muzicală = set de aparate (tuner, pick-up, casetofon, amplificator de putere) montate într-un corp comun. Vezi definitia »

BÍȘNIȚĂ, bișnițe, s. f. (Fam.) Afacere necinstită, măruntă; găinărie²; gheșeft. – Din engl. business. Vezi definitia »