AUXOPATÍE s.f. (Med.) Tulburare a creșterii. [< fr. auxopathie, cf. gr. auxe – creștere, pathos – boală]. Vezi definitia »

CODICOLOGÍE s. f. disciplină a paleografiei care studiază manuscrisele nu ca purtătoare ale unui text, ci ca obiecte de sine stătătoare. ◊ istorie a colecțiilor, a modului și a condițiilor de păstrare etc. a manuscriselor. (< fr. codicologie) Vezi definitia »

AUTOSUGÉSTIE s. f. sugestie asupra propriei conștiințe sau conduite. (< fr. autosuggestion) Vezi definitia »

ANOSTÍE, anostii, s. f. (Rar) Lucru plictisitor. – Din anost + suf. -ie. Vezi definitia »

SEISMOLOGÍE s. f. ramură a geofizicii care studiază fenomenele seismice. (< fr. séismologie) Vezi definitia »