POSTELNICÍE s. f. 1. Demnitatea sau funcția de postelnic; perioadă de timp în care cineva exercita această funcție. 2. Instituție condusă de un postelnic (1); (mai târziu) Ministerul Afacerilor Externe; clădirea în care se afla această instituție. – Postelnic + suf. -ie. Vezi definitia »

COOBLIGÁȚIE s.f. Obligație reciprocă sau comună mai multor persoane. [Pron. co-o-. / cf. fr. coobligation]. Vezi definitia »

DENOMINÁȚIE, denominații, s. f. (Livr.) Denumire, numire. – Din fr. dénomination. Vezi definitia »

mâniecíe s.f. (înv.) scamatorie, șarlatanie. Vezi definitia »

CAPILAROSCOPÍE s. f. Studiul aspectului vaselor capilare. – Din fr. capillaroscopie. Vezi definitia »