mandolínă (mandolíne), s. f. – Instrument muzical. – mr. mandolina. Fr. mandoline, it. mandolina. – Der. mandolinist, s. m. (cîntăreț la mandolină; dandi; crai, donjuan). Vezi definitia »

GRÓTĂ, grote, s. f. (Livr.) Peșteră. – Din fr. grotte. Vezi definitia »

NEVRÍNĂ s.f. v. neurină. Vezi definitia »

șoáibă, șoáibe, s.f. (reg.) muncitor forestier care asigură deplasarea în bune condiții a buștenilor pe uluc (jilip); șaibar. Vezi definitia »

alurghídă s.f. (înv.) manta de purpură Vezi definitia »