CONFIDÉNT, -Ă, confidenți, -te, s. m. și f. Persoană căreia i se fac confidențe; p. ext. prieten. – Din fr. confident, lat. confidens, -ntis. Vezi definitia »

CORODÁNT, -Ă, corodanți, -te, adj., s. m. (Substanță) care produce corodare, corosiv. – Din fr. corrodant. Vezi definitia »

CONTRASTÁNT, -Ă, contrastanți, -te, adj. Care contrastează, care este (pus) în contrast; contrastiv, opus. – Din fr. contrastant. Vezi definitia »

AMBIÁNT, -Ă, ambianți, -te, adj. Care se găsește în jur, în apropiere; înconjurător. [Pr.: -bi-ant] – Fr. ambiant. Vezi definitia »

PREZÉNT, -Ă adj. Care este în locul unde se află vorbitorul, care este de față. ♦ Care există în timpul de față; contemporan. // s.n. 1. Timpul prezent, actual; situația actuală. 2. Timp care arată că acțiunea unui verb se desfășoară în momentul de față. ♦ Prezent istoric = prezent cu valoare de perfect, folosit uneori în narațiuni. [< fr. présent, it. presente, lat. praesens]. Vezi definitia »