URETROTÓM s.n. Instrument folosit pentru uretrotomie. [< fr. urétrotome]. Vezi definitia »

ADENOSARCÓM s.n. (Med.) Tumoare malignă a țesutului glandular și conjunctiv. [< fr. adénosarcome, cf. gr. aden – glandă, sarx – carne]. Vezi definitia »

GLAUCÓM s. n. boală gravă a ochilor, caracterizată prin creșterea tensiunii intraoculare, atrofia membranelor și excavarea nervului optic, cu scăderea acuității vizuale până la cecitate. (< fr. glaucome, lat. glaucoma, gr. glaukoma) Vezi definitia »

ANGIÓM s.n. (Med.) Tumoare benignă, formată prin lărgirea vaselor sanguine. [Pron. -gi-om, pl. -oame. / < fr. angiome, cf. gr. angeion – vas]. Vezi definitia »

TRICRÓM, -Ă adj. Obținut prin tricromie; tricromic. [< fr. trichrome]. Vezi definitia »