morcioleálă s.f. (reg.) fleșcăraie, murdărie umedă. Vezi definitia »

VÚTĂ s.f. (Arhit.) 1. Lucrare de zidărie în formă de boltă, construită din pietre puse unele peste altele. ♦ Porțiune a unei bolți sau a unei arcade cuprinsă între începutul curbei și un punct oarecare de pe aceasta. ♦ Partea arcuită a unei porți, a unei ferestre. 2. (Geol.) Creasta unui anticlinal; boltă. [< fr. voûte]. Vezi definitia »

CREMÓNĂ, cremone, s. f. Dispozitiv metalic folosit pentru închiderea unei ferestre sau a unei uși, construit din două vergele dispuse în prelungire și acționate cu ajutorul unui mâner. – Din fr. crémone. Vezi definitia »

RONȚĂIÁLĂ, ronțăieli, s. f. Faptul de a ronțăi; zgomot produs de roaderea cu dinții a unui corp tare: ronțăire, ronțăit. [Pr.: -ță-ia-] – Ronțăi + suf. -eală. Vezi definitia »

FÂSTÂCEÁLĂ s. f. (Fam.) Faptul de a (se) fâstâci; zăpăceală. – Fâstâci + suf. -eală. Vezi definitia »