ELÁSTIC, -Ă I. adj. (despre corpuri) care are proprietatea de a-și reveni la forma inițială după ce a fost momentan deformat; care se întinde. ◊ (despre ființe) mlădios, suplu; (fig.; despre oameni) care se adaptează ușor la orice situație, care prezintă elasticitate (3). II. s. n. produs textil conținând fire de cauciuc, din care se fac bretele, jartiere etc. (< fr. élastique, lat. elasticus) Vezi definitia »

ATÓMIC, -Ă adj. Referitor la atomi, specific atomilor. ◊ Număr atomic = număr de ordine pe care îl are fiecare element chimic în tabela periodică a elementelor; energie atomică = energie nucleară; bombă atomică = bombă a cărei putere este bazată pe energia nucleară. [< fr. atomique, it. atomico]. Vezi definitia »

TRIGONOMÉTRIC, -Ă adj. referitor la trigonometrie. ♦ cerc ~ = cerc cu raza egală cu unitatea și cu sensul de măsurare a arcelor invers aceluia al acelor unui ceasornic; funcție ~ă = fiecare dintre funcțiile sinus, cosinus, tangentă, cotangentă, secantă și cosecantă. (< fr. trigonométrique) Vezi definitia »

NEFROLÓGIC, -Ă adj. Referitor la nefrologie. [< fr. néphrologique]. Vezi definitia »

pricáznic, -ă, adj. (înv.) care aduce nenorocire, care pricinuiește moartea; funest. Vezi definitia »