mótcă, mótci, s.f. (reg.) scul (lână depănată); jurubiță de tort. Vezi definitia »

pízdă (pízde), s. f. – Organul genital femeiesc. – Mr. chizdă. Sl., cf. bg. dialectal, slov., ceh., pol. pizda, sb. pižda, rus. pizdá (Miklosich, Slaw. Elem., 35; Cihac, II, 260; Vasmer, II, 355). – Der. pizdi, vb. (a o încurca, a o păți). Vezi definitia »

oáză (oáze), s. f. – Loc cu apă și vegetație în pustiu. Germ. Oase. Vezi definitia »

BARISFÉRĂ s.f. (Geol.) Porțiunea din centrul Pământului alcătuită din elemente cu densitate mare; centrosferă. [< fr. barysphère, cf. gr. barys – greu, sphaira – sferă]. Vezi definitia »

BREZĂTÚRĂ, brezături, s. f. (Rar) Pată albă pe fruntea vitelor. ♦ Pată pe pereții caselor formată de lutul cu care se astupă crăpăturile înainte de văruit. – Din breza + suf. -(ă)tură. Vezi definitia »