AVUȚÍE, avuții s. f. Avere. ◊ Avuție națională = totalitatea valorilor materiale și spirituale de care dispune un popor, o țară la un moment dat. – Avut + suf. -ie. Vezi definitia »

MACRODONTÍE s.f. (Biol.) Dezvoltare excesivă a dinților; megalodontie. [Gen. -iei. / < fr. macrodontie, cf. gr. makros – mare, odous – dinte]. Vezi definitia »

DANDANÁIE s. f. v. dăndănaie. Vezi definitia »

CHEMOTERAPÍE s.f. Chimioterapie. [Cf. germ. Chemotherapie]. Vezi definitia »

XANTOCROMÍE s.f. (sil. -cro-), art. xantocromía, g.-d. xantocromíi, art. xantocromíei; pl. xantocromíi Vezi definitia »