MAGNETOREZISTÉNȚĂ s. f. element semiconductor a cărui rezistență crește o dată cu câmpul magnetic în care este plasat. (< fr. magnétorésistance) Vezi definitia »

pícă³, píce, s.f. 1. (înv.) lance. 2. (reg.) unealtă cu care se cojesc copacii tăiați. Vezi definitia »

FĂ interj. (Pop.) Termen cu care cineva se adresează la țară unei persoane de sex feminin. [Var.: fa interj.] – Scurtat din fa[tă] și influențat de mă. Vezi definitia »

LIMÁNDĂ s.f. v. cambulă Vezi definitia »

JURISPRUDÉNȚĂ s. f. 1. totalitatea hotărârilor pronunțate de organele de jurisdicție într-un anumit domeniu; (spec.) ansamblu de decizii ale unui tribunal. 2. știința dreptului. (< fr. jurisprudence, lat. jurisprudentia) Vezi definitia »